Ultima iubire

Ani de zile am tânjit după iubire de orice fel…
De la iubirile fragedei pruncii,iubiri tainice până la cele mature,pline de înțelesuri și conținut.
Dar ca și cum ar fi fost un făcut,pentru că n-am venit pe lume din dragoste, nici n-am avut parte de ea…
Trecuseră ani buni în copilărie și nici o mână nu-mi mângâiase încă creștetul…
Nimeni nu avusese ochi pentru mine și părea că nu contam prea mult,ca și cum n-as fi fost.Mă înecam uneori de durere si îmi înăbușeam plânsul,în deznădejde.
Nu-mi era îngăduit altceva….
N-am visat niciodată să fiu prințesă,poate vreo Cenușăreasa nefericită,căreia prințul trebuia să-i aducă mâncare și doar s-o asculte.Şi da,niște încălțări potrivite.
Aveam atâtea tăceri de vorbit,atâtea doruri de împărtășit,zeci de întrebări fără răspuns,atâta amar adunat încât sufletul mi se făcuse țăndări…
Am devenit mamă și am primit iubirea copiilor mei,ca pe un dar divin.
Pe altarul acestei impliniri,am sacrificat tot ce am avut,tot ce am fost capabilă să dau,cum am știut eu mai bine.
Si când credeam,că viața are alte planuri cu mine,miracolul s-a produs.
Am cunoscut IUBIREA cea adevărată,cea pusă la încercare,trecută și prin ciur și prin dårmon,iubirea care învinge,iubirea pură ,în care celalalt face parte din tine,iar fără el ești doar jumătate,devenind infirm.
Iubirea pentru mine nu are vârstă…
O port cu mine peste tot,pentru că mă înalță și îmi dă putere.Au fost momente în care n-am avut decât atat…
Toate cioburile din suflet mi s-au lipit prin îmbrățișări….Lacrimile n-au mai fost amare…
Iubirea mea locuieste într-o începere,că două i-ar fi prea mult…!Nu vrea lucruri scumpe,se mulțumește cu puțin.Iubirea noastră crează visuri si povești frumoase.
Trăim fiecare clipă frumos,nepermitandu-ne amânări…
Nu se hrănește decât cu emoții și cu bucurii mici și simple,mai puțin pentru trup și mai mult pentru suflet.
Iubirea noastra,îmbogățește….!Purifică,luminează și dă frumusețe.
Suntem plini de iubire si ne permitem să împărțim bucăți din ea.
Din iubire,fetele mele sunt fetele lui,iar fetele lui au devenit ale mele…
Și împreună am zămislit zeci de alte iubiri…Pentru fiecare om frumos care ne intră în viață,pentru fiecare om deznadajduit…
Am luat-o la spital,la chimioterapie,am dus-o la casa de copii,în locul unde m-am născut,am lăsat-o să intre în toate ungherele trupului chinuit…Boala n-a mai incăput…Și nici moartea.
Am devenit imună….Iubirea m-a tămăduit.
Sunt dintr-o data regină.Regina unei iubiri.Care dureaza de 14 ani,
Și de la rugul căreia,ne primim vlagă și sens….În focul ei,mistuim tot răul ce ne încearcă,încă…Și ne rugăm tot pentru Iubire,că fără ea n-am fi nimic.Iubirea aceasta este vindecătoare,este iubirea cea fără de sfârșit.
Căci tot se zice că nu prima iubire contează,ci ultima…
Vă doresc tuturor să aveți parte de ea,și să nu se sfârșească niciodată!!